Se uită zâmbind la tricoul pe care l-a purtat în finala Cupei Mondiale din 1995 și apoi povestește cum Nelson Mandela a încurajat echipa. Faimosul militant anti-apartheid devenise președintele Africii de Sud și făcuse din rugby un simbol al luptei sale, iar Chester Williams a păstrat vii acele amintiri și le-a istorisit în documentarul realizat de „The Economist”.
Chester a fost singurul jucător de culoare din acea legendară echipă a Africii de Sud, care învingea Noua Zeelandă, în finala Cupei Mondiale, la 24 iunie 1995, la Johannesburg. A crescut într- lume în care părea imposibil să joci rugby, dacă nu erai alb.
Fostul nostru antrenor relata că jucătorii de culoare se schimbau în autobuz, nici măcar nu aveau acces în vestiar, dar Chester a învins toate obstacolele și a făcut parte din XV-le de start al Africii de Sud în finala din 95.
„Chester a fost un adevărat pionier al rugby-ului sud-african, iar performanţele sale la Cupa Mondială din 1995 … vor fi înscrise pentru totdeauna în inimile şi minţile iubitorilor rugby-ului”
Mark Alexander, şeful federaţiei sud-africane de rugby, 6 septembrie 2019
Chester Williams era, fără îndoială, cel mai important nume din rugby care a activat vreodată în România, unde ajungea acum un deceniu și aducea titlul din din 2012, primul al Timișoarei după 40 de ani. Avea să mai fie antrenor la alte două titluri naționale, înainte de a se stinge la 6 septembrie 2019, la numai 49 de ani.
A fost cetățean de onoare al orașului nostru, unde și-a făcut o seamă de prieteni și unde începuse studiile universitare, la Universitatea de Vest.
„Îmi plac mult oamenii de aici, îmi place modul în care m-au ajutat să mă acomodez. Sunt prietenoși, știu să te încurajeze. Timișorenii sunt oameni foarte educați, dar poate că ar trebui să înțeleagă că sportul ar trebui să aibă un rol la fel de important în viață. La fel și noi, nu putem fi buni sportivi fără educație. Timișoara e un oraș în care ambele laturi pot fi dezvoltate. De asemenea, Timișoara mi se pare cel mai prietenos oraș din România, pentru că, față de alte locuri din țară, am văzut foarte mulți oameni zâmbind pe stradă”
Chester, amintirea ta nu va pieri niciodată!
Related posts
Rugby
Locul întâi și semifinală acasă
Rugby
